Brazilia privită de la Cluj: "Nu se putea o gazdă mai bună pentru Olimpiadă"

Cea de-a 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară debutează în această noapte la Rio de Janeiro, în Brazilia, ţară cu o cultură în care domeniile vieţii se întrepătrund aproape miraculos, iar locuitorii afişează o seninătate molipsitoare. Sunt două din caracteristicile cele mai puternice ale gazdei Olimpiadei, crede clujeanul Virgil Mihaiu, scriitor, critic de jazz şi diplomat, dar şi director onorific al singurului Centru Cultural Brazilian din România – Casa do Brasil, deschis la Cluj.

În lipsă de brazilieni veritabili care să poată fi contactaţi în această perioadă la Cluj, Monitorul l-a provocat pe directorul „Casei do Brasil” la o discuţie despre Olimpiada de la Rio şi despre ceea ce îi face pe brazilieni „artişti ai sportului”. Virgil Mihaiu este un fin cunoscător al culturii portugheze, dar şi al celei latino-americane, fiind co-fondator al Institutului Cultural Român din Lisabona, pe care l-a condus între 2006-2012. Profesor de estetica jazzului la Academia de Muzică din Cluj, îmbină calitatea de muzicolog şi critic de jazz cu cea de scriitor, respectiv cu un profil de poliglot cunoscător a nu mai puţin de zece limbi. Surpriza nu e mare când îl găseşti într-o nouă postură, de director, fie el onorific, al Centrului Cultural Brazilian din Cluj, singurul de acest fel din ţară şi printre primele din Europa.

Brazilia campioană mondială, de ziua lui

„Am avut o colaborare extraordinară cu Lauro Moreira, care conducea un Centru Cultural Brazilian la Lisabona – evident că acolo realţiile sunt foarte puternice, relaţie pur şi simplu între „părinte şi fiu” – eu fiind atunci director al ICR Lisabona, drept care am avut şansa să extind aceste contacte pe direcţia luso-braziliană, nu numai pe direcţia metropolei europene (Lisabona, n.red.). În cadrul unor serate româno-braziliene am avut şansa să cunosc nu numai psihologia acestui mare popor, dar şi elemente istorice care vin în susţinerea candidaturii metropolei Rio de Janeiro la titlul de amfitrion al Olimpiadei de vară 2016”, dezvăluie scriitorul clujean. „E o chestiune cu rădăcini foarte serioase, din fericire pot să spun că însăşi biografia mea a fost marcată (de cultura braziliană, n.red.) începând de la etatea de 7 ani, când de ziua mea, 28 iunie 1958, Brazilia a câştigat pentru prima oară Campionatul Mondial de Fotbal. Arta, coregrafia transpusă în fotbal, talentul de a transforma un fenomen sportiv într-un fenomen artistic au atins în Brazilia maximum de expresivitate. E impresionant să faci şi artă, să şi surâzi şi, pe deasupra, să câştigi Campionatul Mondial de cinci ori, asta este o performanţă unică. Alţii mai câştigă, dar mai scrâşnit. Este incredibil că în Brazilia există această fuziune între diverse domenii ale umanului, în diverse domenii ale culturii şi artei, care comunică între ele”, a declarat Mihaiu.

Fuziune culturală

Perioada în care Brazilia lui Pele devenea în premieră campioană mondială la fotbal a coincis cu alte momente decisive în evoluţia culturală şi ca imagine a ţării, arată profesorul: „Lauro Moreira, acest diplomat colosal, explica importanţa crucială a câştigării Campionatului Mondial, care se întâmpla în 1958. Ea a fost legată de anumite dezvoltări istorice, de exemplu edificarea noii capitale Brasilia, deliberat, în centrul ţării. Edificarea ei s-a produs într-o manieră foarte avangardistă, devenind un fel de model de arhitectură mondială. A fost o conjuctură fastă, în care acel preşedinte Kubitschek (Juscelino Kubitschek, preşedintele Braziliei între 1956-1961, n.red.) şi-a concretizat  concepţia vizionară, reuşind să redea încrederea în sine acestei naţiuni minunate, care pur şi simplu era inconştientă de propriile valori. Brazilienii au început să-şi conştientizeze valorile prin această revoluţionare arhitecturală, prin diverse victorii sportive dar şi prin apariţia unui stil muzical care este unicat şi care a influenţat enorm muzica de jazz. Stilul numit ‘Bossa Nova’, care a apărut exact atunci, în 1958. A fost o conjuctură fastă. Acolo toate aceste elemente se leagă, te duci la fotbal dar tu ai în urechi o muzică mirifică. Sau mergi să dansezi, dar de fapt te poţi raporta în acelaşi timp la maniera lor de a face sport, nu neapărat strict fotbal, unde sunt încântători, ci şi  în general la sporturile frumoase, de echipă. Reuşesc să le practice la fel precum dansul sau muzica”.

Amfitrionul cel mai potrivit

Mihaiu crede fără dubii că metropola Rio de Janeiro, pe care a avut ocazia să o viziteze, deşi pentru puţin timp, este cea mai potrivită gazdă pentru o întrecere de amploarea Jocurilor Olimpice: „Nu se putea găsi un loc mai adecvat pentru Olimpiadă. Este una dintre structurile urbane cele mai frumoase de pe Terra, titulatura sa în portugheză este ‘cetatea-miracol’. E minunat ca într-o situaţie în care global vorbind apar tot felul de elemente perturbante şi apăsătoare, sumbre şi sinistre, să programezi un eveniment de anvergură mondială într-o ambianţă, cum am spus, surâzătoare, senină, optimistă în pofida tuturor dificultăţior. În opinia mea aşa ceva este foarte greu de găsit in zilele noastre. Ca o ripostă la toate crizele şi vicisitudinile, naţiunea braziliană are o capacitate de regenerare şi de reacţie minunată. Nu e ceva artificial, nu e ceva indus de un solgan, este absolut natural. Ar fi bine să învăţăm şi noi din asta”, explică profesorul. Mihaiu crede că „atitudinea senină în faţa vieţii” a brazilienilor poate fi „o alternativă la o încrâncenare din ce în ce mai sumbră, la tot felul de 'parohialisme', de închistări”.

„România, Brazilia Europei”

Virgil Mihaiu subliniază că între Brazilia şi România există similitudini remarcabile, incepând cu fondul comun de latinitate: „La Congresul Latinităţi, care a avut loc la Cluj în 1998, Jerônimo Moscardo, fost ministru al Culturii în Brazilia, ajuns ambasador în România, a rostit celebra frază ‘România este Brazilia Europei’, pe care eu o citez de fiecare dată când am ocazia, pentru că este perfect argumentabilă; nu doar la nivelul latinităţii, ci şi la cel al mentalităţilor, comportamentului, talentelor, suntem înrudiţi cu brazilienii”, afirmă profesorul. „Nu am cunoscut pe cineva (din Brazilia, n.red.) care să nu rămână entuziasmat de contactul cu România. Întreabă orice brazilian ce crede despre ţara noastra si vei constata că e încântat. Asta confirmă opinia acelui ambasador, care şi-a prelungit la maximum sejurul aici, a stat aproape un deceniu în România, a învăţat româna şi a promovoat cultura română cât i-a stat in putinţă”.

„Casa do Brasil”

UBB a înfiinţat în 2011 Casa do Brasil – Centrul Cultural Brazilian, iar Virgil Mihaiu, întors un an mai târziu de la ICR Lisabona, a dorit să dea un nou imbold instituţiei. „Una dintre cele mai importante ţări de pe glob, având înrudiri remarcabile cu noi, este aproape inexistentă în viaţa noastră culturală, care pentru mine are importanţă maximă. Când am constatat că sub egida principalei universităţi clujene funcţionează nu mai puţin de 21 de centre culturale, prin comparaţie, Lisabona, cu o populaţie de 2,5 milioane, nu are decât 7 centre culturale, atunci m-am implicat”, a explicat Virgil Mihaiu, pentru care Congresul Latinităţii din 1998 de la Cluj a reprezentat un declic pentru apropierea faţă de cultura braziliană.

Activităţi cu public brazilian

Sediul Centrului este în incinta Facultăţii de Teatru şi Televiziune din UBB, unde există şi o bibliotecă de studii latino-americane. Centrul organizează anual cursuri de limba portugheză, varianta braziliană. Restul activităţilor, concerte, seri de film, sau capoeira, prelegeri, prin care se doreşte familiarizarea publicului cu cultura braziliană, au loc mai ales în alte amplasamente. O parte din cei angrenaţi în organizarea manifestărilor artistice sunt artişti familiarizaţi cu cultura braziliană sau latino-americană întorşi în România.

Deşi nu se poate vorbi de o comunitate braziliană permanentă la Cluj, brazilienii, fie studenţi brazilieni Erasmus, dar nu numai, îşi fac periodic simţită prezenţa la evenimente: „L-am adus la un eveniment pe Fernando Klabin, care vorbeşte română, a fost solicitat în filme, inclusiv de către Radu Jude şi ne-am trezit cu vreo 15 brazilieni, unii cu burse Erasmus. O tânără, care s-a prezentat drept avocată, a venit la câteva actiuni de-ale noastre de la Zalău (unde soţul ei juca la echipa de volei) dintr-un entuziasm pur brazilian”, a povestit Mihaiu.

Scriitor, critic, diplomat

Virgil Mihaiu (65 de ani) este doctor în americanistică, scriitor, jazzolog, profesor la Academia de Muzică G. Dima, redactor la revista Steaua a Uniunii Scriitorilor. În 2006 a fost co-fondator al Institutului Cultural Român din Lisabona, pe care l-a condus până în 2012, fiind și ministru consilier pe lângă Ambasada României în Portugalia. Conform CV-ului său cunoaște peste 10 limbi, din care 8 foarte bine.

Ovidiu CORNEA